Despre Eselnita

Prima atestare documentara este datata la 25 februarie 1484 intr-un act prin care Matei Corvin doneaza lui Iacob Garlisteanu o serie de mosii, printre care si cea de la Eselnita.  Localitatea Eşelniţa, relativ nouă ca aşezare a renăscut în urma strămutărilor din anii 1976-1982. In noua sa alcatuire a regrupat in totalitate populatia localitatii Ogradena si partial populatia stramutata din alte localitati afectate de lucrarile S.H.N.P.F. Comuna Eselnita de azi,datorita strămutării locuitorilor din Eselnita veche si Ogradea in urma construirii barajului Porţile de Fier I, este situata in depresiunea formata de valea râului Eselnita, mărginită de dealuri,continuand spre sud pana in golful format de confluenta râului Eselnita cu fluviul Dunărea si ajungând spre vest pana in Cazanele Mici - zona Mraconia. Este resedinta comunei cu acelasi nume, situata în partea vesticǎ a judetului Mehedinti pe DN 57 si se învecineazǎ în est cu municipiul Orsova.

Datorita aşezării si a reliefului deosebit, comuna Eselnita fiind aşezata de o parte si de alta a râului Eselnita si cu o extindere accelerata după anul 1990 pe malul Dunării si pana in Cazanele Mici, a cunoscut o dezvoltare turistica accentuata mai ales in ultimii 10 ani.

Populatia  la Recensamant 2011: 2501 cu urmatoarea componenta pe nationalitati: romana-1850,  roma-586, ceha-49, germana-3, sarba-3, maghiara-10, ucraineana-1.


A. Monumente ale naturii existente in zona sunt:

  1. Flora:

Flora Parcului Natural Portile de Fier este reprezentată printr-un amestec de flore boreale, montane cu cele de origine mediteraneană. Specii importante care se găsesc în Parcul Natural Portile de Fier sunt: pinul negru, mierlută de cataracte , mărarul Portilor de Fier , colilia Portilor de Fier , laleaua cazanelor, garofita bănăteană, barba ungurului, clopoteii cazanelor, breabănul, sorbul dacic, cimbrisor. Elemente mediteraneene ajung în Defileul Dunării la altitudini mari: cerul, gârnita, scumpia, mojdreanul, liliacul sălbatic, alunul turcesc. Vegetatia din spatiul Parcului Natural Portile de Fier este alcătuită din păduri, tufărisuri, pajisti si grupări ruderale.

  1. Fauna:

Testoasa lui Hermann este o specie solitara, care la sfarsitul lunii octombrie se îngroapa in pamant la adancimi de peste 15 cm si intra intr-o perioada de hibernare pana in luna martie. Este un animal pasnic, iubit de localnici, potrivit traditiei aducand noroc celor care o intalnesc. Traieste in pajisti si fanete aflate langa margini de padure, unde cresc tufisuri in care se pot ascunde in timpul zilei.

Vipera cu corn este un animal timid, lent in miscari, fara tendinta de agresivitate. In prezenta omului sau a altor animale ramane nemiscata sau incearca sa se ascunda sub pietre şi vegetaţie. Dacă este incoltita, suiera scurt si puternic si se strange colac incercand sa intimideze agresorul.  Hiberneaza in fisuri ale rocilor si in caviattii subterane, adesea in grupuri de cateva zeci. Habitatele preferate de vipera cu corn sunt de obicei locuri uscate, accidentate, cu vegetatie de tufarisuri. Hrana preferata a viperei cu corn este reprezentata de rozătoare mici si diferite specii de soparle.

Liliecii, elemente de origine mediteraneană, populează pesterile din zona.

Specii de pasari protejate - rata rosie, acvila tipătoare si vânturelul mic, incluse în Anexa nr. I a Conventiei de la Bonn asupra Conservării Speciilor Migratoare de Animale Sălbatice. În perioada de iarnă-primăvară pot fi observate un număr mare de păsări acvatice cum ar fi: cormoranul mic, cormoranul mare, stârcul cenușiu, egreta mare, rata mică, rata rosie, rata cu cap castaniu, rata motată, ferestrasul mic, lisita.


B.Monumente antropice

1. Chipul megalitic al regelui Decebal sculptat in stanca inalta de 109 m la confluenta golfului Mraconia cu apele Dunarii la Podul Mraconia.

2. Alte atractii

- Pozitia geografica a comunei si anume la poarta de intrare in mirifica zona a “Clisurii Dunarii” in care se imbina atat de armonios toate formele de relief creeaza zonei un potential turistic deosebit.

- Imensitatea luciului de apa marginita de dealurile joase in unele zone unde s-au construit dupa 1990 un intreg cartier cu adevaratele “perle ale Dunarii”de case de vacanta si de pensiuni turistice

- Ingustimea Dunarii in zona Cazanelor Dunarii strajuite de masivele muntoase (Ciucarul Mic si Ciucarul Mare) cunoscuti ca Muntii Clisurii si masivele muntoase sarbe numite Veliki si Mali Strbok.(se citeste Stirbat Mare si Stirbatul Mic)

- Golfurile cu ape linistite formate la varsarea celor trei parauri care strabat teritoriul comunei de la nord la sud cunoscute sub numele de:

  • Golf Eselnita
  • Golf Mala
  • Golf Mraconia

C. Obiective turistice existente in zona sunt:

  • Bustul regelui dacilor “Decebalus Rex” sculptat in blocul de calcar de cateva zeci de tone, care sta de straja la intrarea in Golful Mraconia. Statuia regelui dac Decebal are 40 de metri înălţime si 20 de metri latime si a fost sculptată după modelul celei din stânca Muntelui Rushmore din statul american South Dakota și este cea mai mare statuie din Europa: are cu doar șase metri mai puțin decât Statuia Libertății, dar cu opt mai mult decât monumentul lui Hristos din Rio de Janeiro, și cu aproximativ 10 metri mai mult decât înălțimea legendarului Colos din Rhodos.Ea se află pe malul stâncos al Dunării, aproape de Eşelniţa. Sub statuie se găseşte o inscripţie: "DECEBAL REX - DRAGAN FECIT" ("Regele Decebal - făcută de Drăgan"). Prin construcţia acestei statui modelată în munte, istoricul Iosif Constantin Drăgan a dorit să demonstreze întâietatea românilor în formarea culturii europene, pornind de la premisa că identitatea culturală a românilor poate fi definită în primul rând prin componenţa sa daco-tracă.
  • Manastirea Mraconia, construita pe malul stang al Dunarii dupa anii 1990 la limita teritoriului administrativ din partea vestica la 200 m distanta de Podul Mraconia si 250 m de chipul lui Decebal. Aceasta a fost ridicata pe locul unui fost punct de observatie si dirijare a vaselor de pe Dunare, caci datorita arhitecturii reliefului, prin ingustimea din loc in loc a defileului nu putea avea loc trecerea simultana a doua vase. Locul pe care a fost ridicata aceasta se numea "la balon", datorita punctului de observatie de acolo. Cuvantul "mraconia" inseamna "loc ascuns" sau "apa intunecata". Biserica este din zid de caramida, compartimentata in altar, naos, pronaos si pridvor deschis.
  • Tabula Traiana – monument sculptat in stanca pe malul drept al Dunarii vizibil de pe malul ramanesc in zona km 17, având 4 m lăţime şi 1,75 m înălţime. Monumentul a fost ridicat deasupra apelor lacului de acumulare in amintirea trecerii legiunilor romane in razboaiele de cucerire a Daciei de catre imparatul roman Traian. Tabula este amplasată pe malul sârbesc, cu faţa spre România, lângă Ogradena. Pe ea se poate citi următorul mesaj:

IMP. CAESAR. DIVI. NERVAE. F
NERVA TRAIANVS. AVG. GERM
PONTIF MAXIMUS TRIB POT IIII
PATER PATRIAE COS III
MONTIBVUS EXCISI(s) ANCO(ni)BVS

   În traducere Împăratul Caesar, fiul divinului Nerva, Nerva Traianus Augustus Germanicus, preot suprem investit cu puterea de tribun a cincea oară, părinte al patriei, consul a treia oară, de pericolul Cataractelor a deviat fluviul, a făcut (acest drum). Este fixata in piatra  si pe ea sunt reprezentati doi delfini plutind si un vultur pe cer. Figurinele si ornamentele sunt sculptate in relief iar scrisul este cioplit in piatra.

  • Muzeul Parohial Eselnita infiintat in anul 1996 pe langa biserica ortodoxa, graţie preotului paroh Sever Negrescu şi a smeriţilor donatori din comuna Eşelniţa şi din împrejurimi. Cuprinde bunuri de patrimoniu de excepţională valoare, provenind de la vetrele fostelor sate şi biserici înghiţite de lacul de acumulare: Ogradena, Plavisevita, Tisovita. Cărţi filigranate, manuscrise miniaturate, potire de argint, un opaiţ dacic şi celelalte obiecte încărcate de vechime şi de duhul apei au inspirat pe preotul muzeograf să le strângă şi să le reaşeze sub numele Muzeul din ape.
  • Muzeul etnografic “Doina si Teodor Grigore” adaposteste peste 1000 piese: o colectie de costume populare din toate zonele tarii, obiecte de arta traditionala romaneasca din zona Olteniei si sudul Banatului, fotografii din epoca interbelica si moderna, piese de ceramică, unelte. Majoritatea obiectelor şi articolelor de artă populară provin din donaţiile pe care le-au făcut oamenii din localităţile de sud-vest ale judeţului. Cei doi proprietari ai muzeului doresc să salveze tradiţiile şi meşteşugurile tradiţionale care au fost abandonate sau sunt pe cale de dispariţie, acesta fiins motivul pentru care l-au infiintat.
  • Centrul de Monitorizare a Habitatelor si Speciilor Eselnita - Universitatea din Bucuresti, Centrul de Cercetare a Mediului si Efectuare a Studiilor de Impact a infiintat la Eselnita Centrul de Crestere in Captivitate a Testoasei lui Hermann pentru a salva de la disparitie aceasta specie, iubita de localnici si de turisti aratand ca locul ei este in ecosistemele naturale si trebuie protejata.
  • Crucea de la Sohodol, denumită astfel după valea cu acelaşi nume din apropierea Ogradenei Vechi, a străjuit mulţi ani aceste locuri şi a adus bucurie duhovnicească celor care au format, în urmă cu foarte mulţi ani, comunitatea de cehi, de rit romano-catolic. Pen­tru că vechea cruce a dispărut, în anul 2011, în apropierea locului unde a fost amplasată vechea cruce, s-a construit una nouă. Acest monument ne aduce aminte că pe aceste locuri exista demult o localitate numită Ogradena Nouă, locuită de etnici cehi (pemi).
  • Parcul Natural Portile de Fier a fost declarat in 1998 cel mai mare din România, cuprinde 18 rezervaţii ştiinţifice cu protecţie integrală, aflate de-a lungul Defileului Dunării şi Porţilor de Fier până la Schela Cladovei. Această zonă deosebit de complexă este în bună parte pregătită pentru a intra în circuitul de valori cultural-turistice al Europei. Parcul a fost creat in scopul protejarii si conservarii biodiversitatii si a elementelor peisagistice existente.  Este un adevarat atlas geologic in aer liber, avand o serie de puncte de interes geologic si paleontologic renumite la nivel national. Parcul Natural Porţile de Fier se remarcă printr-o luxuriantă biodiversitate, fapt ce a facut ca aceasta arie naturală protejată să fie recunoscută atât pe plan naţional, cât şi internaţional.
  • Valea raului Mraconia - Râul Mraconia se varsă în Dunăre cam pe la mijlocul Cazanelor Mici, între Ogradena şi Dubova. Locul, ascuns în spatele unor chei înguste, deşi deschis dincolo de  acestea, din cauza munţilor impăduriţi care-l inconjoară pare să nu beneficieze de toată lumina soarelui dimineaţa şi seara.
Posted in Din comunitate.